Csárda era denumirea tradițională a unei taverne situate în afara localității, la marginea acesteia, în câmpii, în special în Câmpia Ungară și de-a lungul drumurilor care duceau către orașele importante din Ungaria.

Termenul “csárda” este încă folosit astăzi, în special ca parte a numelui unor unități de alimentație publică independente. Cuvântul “csárda” este documentat din 1755. Inițial, ele erau amplasate în locuri unde pandurii (un tip de poliție militară ungară), poliția și administrația locală aveau dificultăți în a le supraveghea. Multe povești romantice, în special legate de haiduci (bandiți), sunt asociate cu csárdák.

De obicei, aveau un adăpost pentru căruțe, locuri pentru vagoane și un loc unde caii puteau să se odihnească. Acestea puteau fi fie deținute privat, fie închiriate. Proprietarii erau denumiți „csárdások”.